Avem multe mituri de colorat şi ne-am pus serios pe treabă ca într-un exerciţiu de graffiti pe zidul blocului, ca şi cum viaţa ar fi o poveste. Unul dintre mituri e cel al ,,noului început” în variantă ,,new me” sau ,,o altă viaţă” (a se vedea statusuri) cu profunde rădăcini metafizice şi totodată desprins de bază,de restul vieţii într-un mod cel puţin copilăresc. De aici încolo nu mai sunt eu sau aici mă sfârşesc şi mă reiau ca şi cum aş fi o bucată de salam din care tai felii şi pun între ele margarină. (Exemplul e de natură să ilustreze imaturitatea gestului). Desigur că mi se par îndreptăţite noţiunile de reinventare şi schimbare mai ales când au un fond flexibil pe care să danseze şi probabil că pe undeva la mijloc îşi face loc creativitatea.Însă nu la asta mă refer. E vorba de re-branduirea personalităţii sau a personajului pe care unii o fac în mod spectaculos, cel mai probabil dedicând un album întreg de pe facebook, fără a fi vizibilă vreo transformare, măcar de copertină.Adică sufleteşte, stimabilii calcă pe alte tărâmuri şi îşi reorientează toate pânzele spre alte zări, accidental accesibile nouă. Caz concret ca să nu moşmolesc nişte pungi goale fără rost, noutatea firii vine când te părăseşte el sau ea şi tu, decupând cu forfecuţa de unghii toate sms-urile cu ,,besc u” la urmă, te redefineşti. Eşti recent, actualizat, updatat şi porţi după gât eticheta cu promoţiile, eventual. Acuma, mă întreb şi eu ca Eminescu (de dragul unui haz nostalgic),, Ce-ţi pasă ţie chip de lut? Dac-oi fi eu sau altul?” Oricum o alteritate am spus că nu strică, fie ea şi comunicare intrapersonală, fie ea şi dublă personalitate, fie şi dialogism bahtinian.Mergem până la patologie. Dar tot tu eşti. Ai avut un eşec sau poate nu ţi-au ieşti numărătorile.Tot tu rămâi.Unul care greşeşte, pierde, se deprimă şi apoi începe să zâmbească galeş la soartă, umblând cu mâna întinsă după fericire. Pentru că dacă ar fi altfel, acel “new me” pe care îl tot invoci ar trebui să îţi revendice şi toate legăturile tale cu trecutul (unele vitale zic), să le amestece într-un ceaun ca pe mămăligă şi atunci să vezi necunoscut şi nemărginire pe capul tău. Deci nu-i nicio noutate.
Aşa reacţionăm noi. Sub zodia unor miracole care şterg răul şi pun în loc binele. O poză pe care scrii ,,the new me” arată ca o Fanta pe care scrie suc natural din fructe fără conservanţi, ca să închei şi cu gastronomia. Avem imaginaţie şi curaj. Fler de paraşutişti. Un optimism chior ne bântuie capul şi cu o strălucire de bec ecologic ne-a cumpărat banalitatea.









Cate “noi inceputuri” nu am avut fiecare …”de azi nu mai pierd vremea aiurea!”, “De azi nu mai sunt rautacios !”, “De azi am sa fiu mai constiincios !”….Si toata discutia arata cat de complecsi suntem si ca nu ne putem modela precum o guma. Sau putem, dar asta necesita timp, sacrificiu, rabdare si vointa. Cand e vorba de “transformarea” cuiva, atitudinile ad-hoc is uneori amuzante…Strangem strans din pumni, ne incruntim fruntile, dam din cap ostentativ dorim sa demonstram ca “acum nu-i de joaca” si ne soptim in gand “de astazi am sa fiu asa!”.
.
Bine, sunt si cazuri exceptionale…vezi revelatia lui Paul pe drumul Damascului
Delicios!
Ah, mi-as dori ca oamenii sa vada ca experientele si nu gandurile te schimba.
Spectacol cu idei. E vechiul sfarsit, inceput gresit cu acelasi ruj de buze gasit pe jos. Mi-a placut.